Simona Halep – Profil cu…cele bune să se-adune

E greu de trăit aproape de oameni care vor să aibă permanent un morcov în fund și cu toate astea m-am obișnuit cu mizeria lăsată în urmă de “hateri” ce au ales-o pe Simona Halep pentru exercițiile lor de refulare. Cu toate că știu bine care e nivelul presei românești nu încetez totuși să mă mir. Nu realizez cum, după tot ce a arătat Simona în ultimele două săptămâni pot pune pe “prima pagină” cele șapte păcate ale unui site australian obscur și nu realizez nici cum poate apărea grotescul balansului în care jurnaliști români o aruncă și pe Caroline Wozniacki, ea fiind de fapt cea care chipurile ar fi cerut time-out medical fără s-o doară nimic.

Pe bune? Ați citit voi în sufletul, în mintea și în genunchii danezei???

Un corolar de tot râsul l-am auzit și dinspre fotbaliștii strânși în jurul lui Radu Naum, revoltați că Simona a așteptat în picioare ca Wozniacki să primească îngrijirile medicale în loc să se prefacă a avea nevoie și ea de asistență. Și pentru ca totul să fie cu “happy end”, Ciprian Marica și-a exprimat speranța că, odată cu trecerea anilor, Simona va învăța trucurile astea, așa cum o fac și fotbaliștii care stau căzuți prin iarbă… când trebuie și câtă vreme trebuie. Amar “happy end” și amare lecții de viață.

Și totuși, chiar fără interviuri cu doctori care să analizeze imagini cu Simona ca să dea un diagnostic medical, se pot scrie, spune atâtea despre acest început strălucitor de an al ei. Eu, de exemplu, n-am văzut niciodată atâtea minunății de forehand-uri în jocul ei și nici atâtea lovituri câștigătoare adunate. 40 cu Wozniacki, 50 cu Kerber! E minunat să vezi că cineva care e “numărul 1” urmărește să fie și mai bun. Simona Halep, Darren Cahill, Andrei Pavel au urmărit asta și le-a reușit. Și tot minunat a fost și să intru în jocul emoțiilor cotiturilor din jocurile cu Lauren Davis, Angelique Kerber și Caroline Wozniacki și între emoțiile cuvintelor aruncate de mama Simonei spre hard-ul australian sau între emoțiile vorbelor lui Roger Federer.

Eu cu asta am rămas după AO.

 
 
 
%d bloggers like this: